Ochiul uman este un organ magic care ne permite sa vedem si sa percepem lumea din jurul nostru. Dar cum functioneaza el?

Ochiul omenesc functioneaza asemenea unei camere de luat vederi. Ca si aceasta, ochiul preia razele de lumina reflectate de diferitele obiecte din mediul inconjurator, creand imagini instantanee, care sunt ulterior transmise si prelucrate de creier. Pentru a permite vizualizarea lor, componentele ochiului trebuie sa lucreze asemeni unei echipe. Corneea, partea transparenta a ochiului, joaca rolul liderului echipei. Cand razele de lumina patrund prin pupila intunecoasa, ele sunt refractate de catre cornee. Lumina refractata strabate mai apoi critalinul, aflat in spatele pupilei. Acesta isi schimba mereu forma permitand receptarea si concetrarea razelor de lumina provenite de la obiecte aflate la distante diferite. Acest process poarta numele de acomodatie (acomodare) vizuala.

Cristalinul proiecteaza lumina reflectata de obiectele din mediul inconjurator pe retina intr-o imagine inversata, iar retina actioneaza asmeni unei pelicule de film care capteaza si retine imaginea inversata, trimitand-o ulterior spre creier sub forma unor impulsuri electrice.

Anatomia Ochiului

View of an iris and pupil	View of tear ducts

Diagram of the eye muscles

View of the left eye muscles

View of the eye muscles

Sclerotica:

Partea alba, exterioara ochiului, care asigura protectia partilor mai delicate din interiorul globului ocular.

Irisul:

Partea colorata a ochiului ce contine numeroase fibre musculare care controleaza marirea si micsorarea pupilei.

Pupila:

Cercul mic si negru aflat in centrul ochiului (respectiv, al irisului) care controleaza cantitatea de lumina ce patrunde in ochi si ajunge la retina. Pupila se dilata in conditii de intuneric permitand unei cantitati mai mari de lumina sa patrunda in ochi si se contracta in conditii de lumina excesiva pentru a preveni si proteja ochiul.

Umoarea apoasa:

O substanta fluida produsa de corpii ciliari care circula prin partea frontala si dorsala a globului ocular pentru a mentiune presiunea si pentru a asigura hranirea corneei si a cristalinului.

Macula optica:

O parte minuscula a retinei care e responsabila pentru perceperea si receptarea culorilor.

Corpul ciliar:

Contine o glanda ce secreta umoarea apoasa si un muschi care se contracta sau se dilata pentru a controla curbarea cristalinului.

Discul optic:

Este locul in care nervul optic penetreaza retina, si care este adesea numit si “gaura optica” datorita lipsei sale de senzitivitate la lumina.

Gelul Vitros:

O substanta transparenta care umple globul ocular si care ii permite sa aiba a forma sferica.

Coroida (Uvcea posterioara):

Situata intre sclerotica si retina, coroida este alcatuita din vase de sange care au rolul de a hrani ochiul.

Zonula – zonulele Zinn:

Structuri asemea unor fire de ata care tin legat cristalinul de muschii ciliari si care il ajuta sa isi modifice forma (sa se cubeze).

Vederea Perfecta

Disfunctionalitatile sistemului: Defecte de vedere

Atat de aproape, Atat de departe
Miopia (vederea de aproape)

• O persoana poate observa fara probleme obiectele aflate in apropiere, dar are dificultati cu obiectele aflate la distanta care apar cetoase.
• Cauzata de o problema de refractie la nivelul corneei sau al cristalinului, sau de ochiul prea lung .
• Corneea proiecteaza imaginea in fata retinei si nu pe retina.

Departe si aproape
Hipermetropia (vederea de departe)

• O persoana care poate vedea clar obiectele de la distanata, dar care are probleme cu obiectele din apropiere care apar cetoase.
• Cauzata de proasta functionare a corneei sau cristalinului, sau de un ochi prea scurt.
• Corneea proiecteaza imaginea in spatele retinei si nu pe retina.

ASTIGMATISMUL

• Cornee deformata, cu o structura neuniforma (grosimea corneei variaza), ce refracta si imprastie lumina in diferite directii cauzand ca obiectele sa apara distorsionate si cetoase.

Cataracta

Apare atunci cand cristalinul isi pierde transparenta si devine cetos, ducand la imagini neclare, senzitivitate la lumina si lipsa de senzitivitate in conditii de lumina redusa si intuneric. In general, cataracta apare ca rezultat al imbatranirii (cataracta comuna), dar poate sa apara chiar si de la nastere (cataracta congenitala). Traumele intense, medicamentatia si inflamarile pe termen lung pot duce si ele la formarea cataractei.

Tratamentul poate consta in extragerea si inlocuirea cristalinului. Ochelarii pot si ei proteja ochiul de formarea cataractei.

Glaucomul:

Este o conditie care rezulta din prezenta unei cantitati prea mari de umoare apoasa in interiorul globului ocular, fapt ce cauzeaza cresterea presiunii interne si implicit apasarea asupra nervului optic care este afectat si care poate duce la pierderea completa a vederii.

Varsta, istoricul bolilor din famile, miopia si rasa (Afro-Americanii, in mod special) sunt doar cativa din factorii de risc care insotesc o rata ridicata a prezentei glaucomului.

De altfel glaucomul se detecteaza pe baza factorilor mentionati anterior, cat si prin masurarea presiunii interne din ochi si examinarea sistemului de eliminare a umorii apoase din globul ocular.

Totusi, dat fiindca nu exista semnale preventive si fiindca pierderea vederii se produce treptat, este greu ca o persoana sa devina constienta de instalarea glaucomului. Detectarea, in faza incipienta, a bolii este cheia succesului tratarii acestei conditii.

Degenerarea Maculara:

Pierderea vederii centrale ca urmare a deteriorarii regiunii maculare (partea din retina unde este proiectata si concentrata majoritatea luminii ce patrunde in globul ocular).

Degenerarea maculara legata de varsta, care este ereditara, este forma cea mai intalnita a acestei conditii si ea tinde sa se produca relativ incet si progresiv. Chiar daca vederea centrala este afectata, vederea periferica ramane intacta.

Degenerarea maculara poate fii detectata si diagnosticata in timpul exmenelor oftalmologice anuale, si in functie de forma intalnita, diferite tratamente sunt disponibile.

Ochelarii de soare pot preveni instalarea degenerarii maculare.

Ambliopia:

Aceasta conditie, cunoscuta si sub numele de ‘’ochi lenes’’, se instaleaza atunci cand un ochi este mai slab decat celalalt. Cei doi ochi cu acuitati diferite nu pot crea o imagine clara a obiectului vizionat.

Ambliopia se instaleaza de obicei in copilarie si poate fii corectata daca este detectata si tratata pana la varsta de 5 ani.

Prin acoperirea ochiului bun, ochiul cel slab este fortat sa se conecteze cum trebuie la creier, ceea ce ii permite in final sa-si imbunatateasca acuitatea vizuala.

Deficit de Vitamina A (exoftalmia):

O boala de ochi cauzata de lipsa vitaminei A, exoftalmia se manifesta ca o serie de conditii ce pot duce in final la orbire totala.

Simptomele pot include:

• Petele lui Bitot: Pete albicioase, asemeni unei spume clabucioase, prezente pe suprafata alba a ochiului si care pot afecta vederea pe timp de noapte.
• Xeroza conjunctivala: Uscarea si cutarea suprafetei albe a ochiului, care este de obicei umeda, neteda si lucioasa.
• Leziuni ale corneei: Leziuni care acopera partea transparenta a ochiului si care duc la orbire.
• “Orbire” pe timpul noptii si dificultati de vedere in iluminatii slabe.

Trachoma:

O infectie e ochiului care cicatrizeaza pleoapa superioara obligand-o sa se retraga spre interior si sa zgarie corneea.

Daca nu este tratata cu antibiotice sau operata, aceasta conditie poate fi foarte lenta si dureroasa ducand in final la orbire totala.

Onchocerciaza (“orbirea raului”):

Prezenta cu precadere pe continentul African, onchocerciaza este cauzata de un parazit si raspandita de mustele negre care traiesc si se inmultesc in zonele cu ape curgatoare si care depoziteaza larvele parazitului in sangele persoanei pe care o musca.

Boala cauzeaza mancarimi severe si leziuni la nivelul ochilor care conduc in cele din urma la orbire.

Conjunctivita:

Este o infectie a ochiului care vizeaza membrana conjunctiva, tesutul cel mai din exterior al ochiului care acopera sclerotica.

Principalele tipuri de conjunctivita sunt urmatoarele:

• Conjunctivita virala – Cauzata de infectii respiratorii, raceli sau dereri de gat. Simptomele includ lacrimari continue si ochi rosii.
• Conjunctivita alergica – Cauzata de reactia alergica la anumite substante chimice din medicamente si cosmetice. Printre simptome se numara si: lacrimari repetate, mancarimi si ochi umflati.
• Conjunctivita bacteriana – Cauzata de infectii bacteriene. Simptomele includ pleoape unite una de alta, umflaturi, iritari ale pleoapelor, si lacrimari repetate.